O zii,de,neuitat.Era deja ora sapte.Pe bicicleta plimbandu`ma cu prietena mea.Nu cea mai buna.Dar una dintre cele apropiate.Trecand printr`un loc in care nu am prea trecut.Persoanele erau de vina.Prietena mea se oprise pentru a`si lega siretul.Ciudat,exact in locul in care au aparut aceei copii de care mie nu imi place.Eu spuneam,eu plec,nu stau,uite cine vine.La care prietena'de ce fugi de viitor?'Ce viitor?Nu avea rost!Dar cred ca avea dreptate.Eu totdeauna fugeam de ei.Nu puteam merge nicaieri.Dar am inceput sa fiu eu.Da omul se schimba.Eu m`am schimbat dupa ce mi`am pierdut prietenii adevaratii,nu aceei care erau in acel loc,`ci aceea care i`am crezut totul.Despartirea nu ma durut.Dar ce ma durut pe mine?Ignoranta..Ei nu mau bagat in seama mult timp.Din vina unei prostii sau unor prostii.Am inceput sa ma indepartez de ei.Au inceput sa fie altcumva.Mai ales eu.Am uitat sa fiu eu si am fost ca si..altcineva.Am trecut peste asta.Cu greu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu